Rămâi să mai ciocnim o cupă
La hanul vechi de pe coclauri,
Căci pentru vin și pentru tine
Mai am în sân trei pumni de aur.
Rămâi să-nmormântăm tristețea
Și setea fără de-alinare
Cu vinul negru de la hanul
Din valea umbrelor fugare.
Știi tu, frumoaso, că ulciorul
Din care bei înfrigurată
E făurit din taina sfântă,
Din taina unui trup de fată?
L-a făurit cândva olarul
Cel inspirat de duhul rău,
Din taina unui trup de fată
Frumos și cald ca trupul tău.
Înmiresmează-te, frumoaso,
Ca pe-un altar de mirodenii,
Cât zarea-i plină de albastru
Și lumea plină-i de vedenii
Și-atât cât drumurile vieții
Mai au pe margini bucurii,
Căci mâine în zadar vei bate
La porți de suflete pustii.
Iubește-mă acum căci anii
Nebănuiți vor pune frâu,
Iar clipele iubirii noastre
Se scurg ca undele pe râu.
Ca mâine-om puterezi-n morminte,
Uitați, nepomeniți de nimeni,
Ca mâine vor veni olarii
Să fure lut din țintirime.
Iar trupul tău, care mi-e astăzi
Cel mai iubit dintre limanuri,
Va fi un biet ulcior din care
Vor bea drumeții pe la hanuri.
minunate versuri . o alegere remarcabila . felicitari ioana.
Ce noutati mai sunt pe “la portile Orientului”?
1=
Pai speram sa fi terminat cu Georgeii si sa ne intoarcem la oile noastre, mai mandre si mai cornute
.
Emma, multumesc
.
Stihul 8: “din valea”…
Frumos poem!
chiar ma gandeam azi sa scriu ceva despre omar khayam pe blogul meu si cand colo gasesc aici o pezie de-a lui. sa fie oare coincidenta sau sincronicitate?
Cele două nu se exclud reciproc.
Oceania, si eu ma gandisem initial sa scriu despre el, dar apoi am zis ca e mai bine sa incep cu o poezie
.
Omar Khayyam … prietenii stiu de ce
hi ioana ! imi permit o intrebare ok ? nu are nimic de-a face cu poezia . hmm…esti tu in trupa lui radu iliescu , concret, aparti de echipa redactionala – ( palestina lacrima mea ) ?
merci .
Da, ema, e in trupa
A propos, nu stiai ca ‘Umar asta de scrie poezii la betie, a iesit la alegerile din Gaza, pe listele Hamas?
Hai, te rog eu, zi-mi ca stiai. Doar tu stii totul, nu?
Nene Radule, te-au luat la ochi “ăştia”, acum ai şi “trupă.” Ce tare sună, “trupa lui Radu Iliescu”.
)
Emma, de la mine, fără număr, numa’ “restecpa” pentru formulare!
Am naturelul simţitor, nu pot citi poezia mai mult de o dată.
Da sunt in trupa. Black metal pro-palestinian
) . Ce naspa, nu? Deja incepuse sa iti placa de mine 
.
@al-radu: nu, nu stiam. insa tu cel care prezinta conflictul israelo-palestinian atat de la “obect ” vei lamuri publicu` lipsit de cunostinte ( adicatelea yo)
micutz prieten si simpatizant al organizatie caritative hamas. nu ma lasa n`tunerec !
@stefan: ai incercat sa imi spui ceva . scuze – mesajul a fost oarecum estompat . ecsti pre` zuptel pentru perceptia mea.
ioana: cand denumirea unui blog suna – la portile orientului- este relativ usor de recunoscut ca nu ai aterizat in america – centrala . deci , o surpriza nu a fost . si desigur, identificarea ta cu islamul.
ah si radu- ! daca ai sansa la vanzare “documentatiei” , ar fi dragut din partea ta si ar mai fi un act de solidaritate vis-a-vis de hamas , sa le donezi niste “monede”. amintestele doar amicilor, in drum spre piata de “alimente” , sa nu cheltuiasca toti banutii pe raketutze .
Emma, faza cu “te-au luat la ochi ăştia” e o aluzie la remarca unui papagal care a făcut vâlvă în ultimul timp pe aici, prin zonă.
Faza cu “de le mine…” se încerca a fi un compliment – sper nu eşuat – faţă de formularea ta: “trupa lui Radu”.
Atât şi nimic mai mult.
ei bine, stefan, de la mine in ghilimele – ? iti multumesc. complimentul este pe deplin savurat .
Auzi emma, da’ astia din trupa ce canta? Lumineaza-ma si pe mine.
Apropos … Ioana, vezi ca in “tag cloud” apare Mihnea Georgescu, imediat sub Mihai Eminescu. Cum indraznesti sa il lasi pe Mihnea langa asa un antisemit retrograd? Malitioaso
@ emma,
hai sa-ti zic un secret, sa nu spui ca nu-s fair play. Sunt insurat de cativa ani, si muierea mi-i piatra de slefuire, alta ca ea nu gasesti
Sunt ascutit ca briciul si calm ca o sabie in teaca, nu-i meritul nimanui, si cu atat mai putin al meu…
Ghicesc, din ultimele vreo 10-20 de comentarii pe care le scrii la adresa mea, ca vrei sa ma enervezi. Ghicesc elefantin, de dupa coltii mei de fildes, sau ca un beat prin aburii vinului
Mai mult catacdisesc sa ghicesc, decat vrei si poti tu sa ma faci. Te intreci deci cu nevasta-mea, ceea ce e un tupeu si-o tampenie de care trebuie sa fii tare plina ca sa-ti propui asa prapastie 
Mamaie, esti ca un perciune la ceas, ca sa pricepi mai bine. Mai greu faci un bivol sa rada, mai usor inveti o femeie Kaballah decat sa ma scoti pe mine din torpoare
Vrei sa te joci de-a soarecele si pisica cu mine? E nedrept. Te rog eu mult, nu esti pregatita pentru asta. Nu esti in stare sa te controlezi, nu poti fi in jocul asta cine vrei tu. Te rog eu mult, nu ma tenta. Du-te-n ale tale, cauta un soricel la categoria ta, tot scandalul pe care-l faci se reduce la replica din bancul ala cu mausul beat: “Unde-i pisica ca s-o f…?” Hai, fie-ti mila de tine…
O intrebare stupida : Cine a tradus Rubayate in Romana ?
nu e deloc stupidă întrebarea. Ioana, trebuia să scrii şi cui îi aparţine traducerea…
ti-am raspuns pe blogul tau radu, 2 comm-uri – sub anonim – am semnat insa ( se pare ca ai schimbat -si nu ma pricep ).
si da mi-e mila acum de mine -caci te tine mi-e sila/scarba!!!
Krossfire si Radu G., trebuie sa imi recunosc vina si sa spun ca habar nu am cine le-a tradus. Povestea e in felul urmator: poezia o stiu de mult, dintr-o melodie folk, in care aparea in exact aceeasi forma. Acum cand am scris-o am cautat pe net, am gasit-o, am comparat-o cu ceea ce stiam eu din melodie si mi-am dat seama ca seamana
. Traducere anonima, ce sa zic.
In orice caz, am acasa o versiune a Rubaiatelor. O sa o caut si o sa va spun cine a tradus-o pe aceea. Ideea e ca in versiunea tiparita versurile lui Khayyam suna mai prost decat ceea ce circula pe net.
Si, dupa cum v-am promis: editia mea a Rubaiatelor e tradusa de Paula Romanescu. Totusi, tare imi este ca este tradusa din traducerea englezeasca a lui Fitzgerald.
Buna sa va fie inima tuturor, bine v-am gasit.
Marturisesc ca sunt prima data pe acest blog dar l-am trecut deja la “Favorites“. La blogroll inca nu il trec fiindca nu am treaba cu politica iar aici se face la greu. Mai studiez.
Cum am ajuns aici ? Din link in link, traiasca blogosfera !
Un singur subiect vreau sa discut acum, anume aceasta poezie a lui Omar Khayyam. Aveam si eu mai de demult trei strofe din aceasta poezie, traduse de St. O. Iosif, daca nu ma insel. Este putin diferita varianta mea si nu credeam ca poezia are mai multe strofe. Am citeva rugaminti:
1. Sa publici si varianta mea; oricum am s-o fac eu acum cu copy/paste, traiasca Bill Gates.
2. Sa ma lasi sa public si varianta asta pe blogul meu, multumesc, saru` mina.
3. Sa imi trimiti si mie poezia intreaga pe email (se gaseste in site) evident daca mai sunt strofe nereproduse aici.
4. Sa imi spui mie sau/si tuturor unde mai gasim versuri de Omar Khayyam ca merita (sau sa scrie cineva aici, la comentarii, multumim anticipat).
Varianta de la mine
Rămîi să mai ciocnim o cupă la hanul vechi de pe coclauri
Că pentru vin şi pentru tine am in chimir trei pumni de aur
Rămîi să ne-omorîm tristeţea şi setea fără alinare
Cu vinul negru de la hanul din Valea Umbrelor fugare…
Ştii tu, frumoaso, că ulciorul din care bei infrigurată
S-a făurit din ţărîna sfîntă, (din) ţărîna unui trup de fată ?
L-a făurit cîndva olarul, cel inspirat de duhul rău
Din ţărîna unui trup de fată, frumos şi cald ca trupul tău ?
Iubeşte-mă acum, căci anii pe năzuinţi ne-or pune frîuri
Şi zilele vieţii noastre se duc ca undele pe rîuri.
Iar trupul tău care mi-i astăzi cel mai dorit dintre limanuri,
Va fi un biet ulcior din care vor bea drumeţii vin, la hanuri.
PS: mai ales ca azi e Dragobetele, nu ?
Ma bucur ca iti place blogul. Si ceilalti doi colegi de blog s-ar bucura daca ar mai trece din cand in cand pe aici, traiasca blogurile colective
.
.
Cat despre rugamintile tale, punctual:
1. Varianta ta ai scris-o si nu pleaca niciunde. Nu cred insa ca are sens sa o public separat pentru ca mi se pare destul de asemanatoare, mai putin versurile lipsa.
2. Evident ca te las, ai tot atatea drepturi ca si mine la ea…adica ai dreptul de a spera ca nu e protejata de drepturi de autor, cum sper si eu ca doar pe net am gasit-o
3. Nu mai sunt strofe nereproduse aici. Cel putin asa cred, la cum circula traducerile de Khayyam nu e exclus sa mai apara
4. Am spus si mai sus ca am acasa o carte. E o varianta bilingva a unor rubaiate, franceza-romana, in traducerea Paulei Romanescu. Din pacate nu iti pot spune si unde o mai gasesti si nici cat de bine tradusa e nu stiu. Iar o alta sursa e batranul Google, pentru ca circula o groaza de traduceri anonime pe net.
[...] http://laportileorientului.wordpress.com/2008/02/10/ulciorul-de-omar-khayyam/ [...]
Poezia (si cantecul folk) este foarte frumoasa si da de gandit.
Ceea ce ma socat a fost versul: “L-a faurit candva Olarul, Cel inspirat de Duhul Rau”.
Acum, cu versurile complete:…”Ca maine vor veni olarii…”
m-am lamurit.
Adevaratul OLAR este DUMNEZEU, care nu are nici o legatura cu “duhul rau”, are lagatura cu ISUS si cu DUHUL SFANT.
Asocierea Olar-DuhRau este cam Nasoala.
Cuvantul Lui Dumnezeu, din Ieremia 18:2-6
„Scoală-te şi pogoară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!”
Când m-am pogorât în casa olarului, iată că el lucra pe roată.
Vasul pe care-l făcea n-a izbutit, cum se întâmplă cu lutul în mâna olarului.
Atunci el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă.
„Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta casă a lui Israel? zice Domnul. Iată, cum este lutul în mâna olarului, aşa Sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel!
Lucruri chiar mai frumoase decat poiezia Ulciorul puteti gasi TOTI in SFANTA SCRIPTURA
Caut Partitura pentru Pian a cantecului Folk “Ulciorul” (de Omar Khayyam), daca poate cineva sa ma ajute, il rog foarte frumos si ii multumesc anticipat,
Pelikan
…Iar eu caut cintecul, nu l-am auzit pina acum, stiam doar de versuri. Sa speram ca are cine sa ne ajute.
Pai a fost cantat de mai multi. Tatiana Stepa, Adriana Ausch… nu ar trebui sa iti fie prea greu sa il gasesti. Uite, o inregistrare de pe you tube cu Magda Puscas cantandu-l:
Multumesc mult pentru link.
Indraznesc sa sper mai mult, anume ca il are cineva in varianta mp3, fara imagine (ma rog, daca exista nu-i bai) si eventual ceva mai mult HI-FI. Adriana Ausch este o voce de aur, pacat ca nu mai cinta, sper din toata inima sa gasesc varianta cintata de ea.
Versurile sunt fara indoiala inspirate din Omar Khayyam. Nu am gasit, totusi, in nici unul dintre catrenurile lui Khayyam aceste versuri. Cred ca sunt de fapt versuri compuse de un tanar folkinst (poate in fata focului, la munte, intr-o seara) pornind de la temele recurente in poezia lui Khayyam (iubita, vinul, dragostea (ne)impartasita)
Eusebiu Camilar – Rămâi să mai ciocnim o cupă
Cu vin albastru de la hanul din valea umbrelor fugare…Rămâi să mai ciocnim o cupă la hanul vechi de pe coclaur,Căci pentru vin şi pentru tine mai am în sân trei pumni de aur.Rămâi să ne-omorâm tristeţea şi setea fără alinare…
Ştii tu, frumoaso, că ulciorul din care beai înfriguratăL-a făurit din ţărnă sfântă, din ţărna unui trup de fată,L-a făurit cândva olarul cel inspirat de duhul răuDin ţărna unui trup de fată frumos şi cald ca trupul tău…
…Ca mâne-om putrezi-n morminte uitaţi, nepomeniţi de nime…Ca mâne vor veni olarii să fure lut din ţintirime;Şi trupul Tău, care mi-i astăzi cel mai dorit dintre limanuriVa fi un biet ulcior din care vor bea drumeţii pe la hanuri…
Înmirezmează-te, frumoaso, ca pe-un altar, cu mirodenii,Cât ochii îţi sunt plini de flăcări, cât zarea-i plină de vedenii,Atât cât drumurile lumii mai au pe margini bucurii,Căci mâne, în zadar vei bate la porţi de suflete pustii…
Iubeşte-mă acum, căci anii pe năzuinţi ne-or pune frâuri,Căci zilele vieţii noastre se duc ca undele pe râuri;Şi trupul tău, care mi-i astăzi cel mai dorit dintre limanuriVa fi un biet ulcior din care vor bea drumeţii pe la hanuri…
Text reprodus din revista „Cetatea Moldovei” 2, 1943, p 180 – 181
Despre Iulia Isipescu, fata care canta acum 30- 35 de ani acest cantec la cenaclul Flacara nu am mai auzit nimic. Oare mai traieste sau deja sorb drumetii din ulciorul…
In orice caz Omar Khayyam ar fi rezonat la acesta poezie a lui Eusebiu Camilar. Plin de esenta…