Da, pentru familie din aia total lipsită de originalitate, unde există un “tati” şi o “mami”. Un şi o, aţi înţeles cu toţii? Petiţia aici.
Ca să vă introduc puţin în problemă, aflaţi că în timp ce noi dormim liniştiţi, Consiliul Europei veghează şi legiferează pentru noi! Legiferează – mai precis se pregăteşte să o facă – legalizarea căsătoriilor homosexuale în statele membre. Ia ghiciţi acum cine e stat membru al acestei organizaţii? Noi, evident, că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti.
O dată cu adoptarea rezoluţiei plănuite, România ar fi obligată să ofere acest drept homosexualilor fără a ni se mai cere părerea nici nouă şi nici măcar parlamentarilor noştri. Asta pentru că aşa scrie în minunata Constituţie a României. Deci dacă vreţi să luaţi atitudine, acum este momentul! Nu că aş avea eu prea mare încredere în forţa unei petiţii, dar nu e un efort prea mare să o semnezi oricum.
Bun, cum funcţionează suprastatul antidemocratic UE se cunoaşte. Şi totuşi, care e problema ta dacă doi homosexuali se căsătoresc? Nu vorbesc de adopţii, cu care nici eu nu sunt de acord…
Se ajunge la o trivializare a nuntii vechi, al carei scop era procrearea, nu?
Tiberiu, faci o confuzie. Consiliul Europei nu este o institutie a UE ci o organizatie internationala de sine statatoare. UE-ul are Consiliul CE si Consiliul Uniunii Europene.
Pe de alta parte, sa zicem ca azi s-ar permite homosexualilor sa se casatoreasca. Maine, Biserica Ortodoxa ar fi obligata – in virtutea principiului nediscriminarii – sa oficieze nunti intre homosexuali. Ceea ce pe mine ca crestin si parte a Bisericii ma afecteaza foarte mult. Poimaine nu le-ar mai ajunge nici asta si ar cere si dreptul la adoptie. Nu uita, o data ce ai facut o concesie celelalte vin din ce in ce mai usor.
mi-e cam greu sa imi dau seama in acest moment daca ar trebui sa adopt o atitudine conservatoare sau sa fiu “open minded”. la o a doua strigare parca parca tind catre prima optiune. suntem o societatea mult prea fluida si labila pentru a receptiona matur un astfel de proiect de lege.
OK, probabil că ai dreptate cu pretenţiile care ar urma DAR mi se pare corect şi important să spunem că:
- susţinem dreptul oamenilor de a se căsători civil, chiar dacă aparţin aceluiaşi sex
- nu ar trebui să se intervină în cadrul BOR pe motive de discriminare, şi deci nici să nu se pună problema unei căsătorii religioase (de fapt, majoritatea homosexualilor nici nu-şi doresc asta, de ce ai dori aprobarea unei biserici care te dezaprobă făţiş?)
- nu suntem de acord cu adopţiile gay
Nu mi se pare în regulă ca din cauza punctelor 2 şi 3 să interzicem un lucru absolut normal, şi anume dreptul unui cuplu de a beneficia de protecţia legii chiar dacă nu respectă tradiţiile instituţiei familiei.
PS: Nu ne referim la http://en.wikipedia.org/wiki/European_Council ?
Nu, ne referim la http://en.wikipedia.org/wiki/Council_of_Europe
Pai in lipsa adoptiilor sau a unei eventuale consacrari religioase (la care daca inca nu se gandesc, sigur vor incepe sa o faca) zi-mi si mie ce mai e de legalizat
? Ce avantaj mai au de asteptat de la casatorie? Sa incheie un contract prin care isi pun bunurile prezente si viitoare la comun si gata! Nu le-a interzis nimeni.
Bun articol domnisoara Ioana.
Sa vorbim si de feminismul cultivat de elite, doctrina aberanta anti-familie care este de fapt virful de lance al lesbianismului mondial.
Oho, am tot vorbit despre feminism. Poti cauta pe blog seria de articole “Mai pasarico”, criticam acolo niste siteuri feministe delicios de idioate
.
Nu cred că homosexualii vor căsătorie religioasă. Ceea ce-i deranjează este lipsa de drepturi economice şi juridice faţă de cuplurille normative căsătorite.
În privinţa adopţiunii problema este mai delicată. O mama lesbiană sigur că nu va renunţa la copil, ci din moment ce va fi căsătorită cu o parteneră, aceasta va cere adopţiunea.
În alte state există deja precedente. Sunt state care nu acceptă căsătoria homosexualilor, dar o recunosc dacă cuplul vine deja căsătorit.
“În alte state există deja precedente. Sunt state care nu acceptă căsătoria homosexualilor, dar o recunosc dacă cuplul vine deja căsătorit.”
Eu nu prea inteleg asta. Adica, e la fel ca si cum eu as omori pa’ cineva si unele state ar accepta asta daca as veni deja cu crima la activ. Si logica se afla…?!
Nu există logică. Se consideră ca o situaţie dată. Statul recunoaşte căsătoria efectuată în afara graniţelor între cel ce are cetăţenie şi partenerul care o va primi ca fiind căsătorit.
Comparaţia cu crima mi se pare deplasată.
În privinţa criminalilor problema e politico-juridică, referindu-ne la criminali în sensul poliţienesc.
În state în care exisită lupte de gherilă, pentru unii luptătorii sunt criminali, iar pentru ceilalţi, aceeaşi luptători sunt martiri.